Sindroamele extrapiramidale sunt un grup de tulburări neurologice care apar ca urmare
a afectării sistemului extrapiramidal, responsabil de controlul mișcărilor involuntare și
coordonarea motricității fine. Aceste tulburări pot fi cauzate de diverse condiții, inclusiv
administrarea anumitor medicamente, leziuni cerebrale sau boli neurodegenerative.

Simptome Comune
1. Tremor: Mișcări involuntare ritmice, adesea observate în mâini.
2. Rigiditate: Rigiditatea (Înțepenirea) mușchilor, ducând la dificultăți în mișcare.
3. Bradikinezie: Încetinirea mișcărilor voluntare.
4. Acatisie: O senzație de neliniște și o nevoie urgentă de a se mișca, ducând
adesea la mișcări repetitive precum plimbarea sau agitatul.
5. Distonie: Contracții musculare anormale care pot cauza poziții neobișnuite ale
corpului.
6. Diskinezie: Mișcări involuntare și anormale ale mușchilor, adesea cauzate de
medicamente antipsihotice.
7. Parkinsonism: Simptome similare bolii Parkinson, precum tremorul, rigiditatea,
bradikinezia (încetineală în mișcare) și instabilitatea posturală.

Boala Parkinson și parkinsonism

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă cronică și progresivă, care
afectează în principal controlul mișcărilor. Ea apare din cauza pierderii celulelor
producătoare de dopamină din creier, în special în zona numită substantia nigra.
Simptomele includ tremorul in repaus, rigiditatea musculară, bradikinezia și
instabilitatea posturală. Aceasta este una dintre cele mai comune cauze ale
sindroamelor extrapiramidale.

Prevalența bolii Parkinson în România

În România, peste 72.000 de persoane au fost diagnosticate cu boala Parkinson.
Prevalența acestei boli crește odată cu vârsta, fiind de aproximativ 1% la vârsta de 65
de ani și 3,5% la vârsta de 85 de ani. Se estimează că numărul pacienților va creste
semnificativ in următoarea decadă.
Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, care apare frecvent
după vârsta de 60 de ani, dar poate apărea și la persoanele mai tinere. Deși există unfenomen de subdiagnosticare în țară, campaniile de conștientizare și accesul la servicii
medicale specializate contribuie la o mai bună gestionare a bolii.
Parkinsonismul este un termen general care descrie un set de simptome similare cu
cele ale bolii Parkinson, dar care pot fi cauzate de diferite alte afecțiuni sau factori.

Cauze și Factori de Risc ai Parkinsonismului
1. Boala Parkinson cu formele acesteia: debut precoce, idiopatica si familiala
2. Medicamente antipsihotice: Unii pacienți care folosesc aceste medicamente
dezvoltă simptome parkinsoniene.
3. Leziuni cerebrale: Traumatisme sau accidente vasculare cerebrale care
afectează anumite părți ale creierului.
4. Boli neurodegenerative: Afecțiuni cum ar fi atrofia multisistemică sau paralizia
supranucleară progresivă.
5. Contaminarea cu metale grele (Mercur, Cupru, Mangan)

Semnele și Simptomele Bolilor ce se manifestă cu parkinsonism sau
sindroame Parkinson Plus:

• Atrofia Multisistemică (AMS): Simptome similare cu boala Parkinson, dar pot
include și disfuncții autonome (probleme de tensiune arterială, controlul vezicii
urinare, impotenta).
• Paralizia Supranucleară Progresivă (PSP): Afectează mișcările ochilor,
echilibrul și vorbirea, pe lângă simptomele parkinsoniene.
• Degenerarea Corticobazală: Provoacă rigiditate și bradikinezie, dar și
simptome cognitive și probleme de coordonare.
• Dementa cu Corpi Lewy: o forma de dementa ce se poate manifesta cu
parkinsonism dar asociază in mod tipic halucinații, delir psihomotor.
Prevenire
Prevenirea sindromului extrapiramidal implică monitorizarea atentă a medicamentelor,
în special a antipsihoticelor, prevenirea stresului, prevenția patologiei ce poate cauza
sindrom extrapiramidal (AVC si factorii de risc ai acestuia), evitarea contactului cu
posibili factori cauzatori. Detectarea precoce și intervenția pot ajuta la gestionarea
eficientă a simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții pentru persoanele afectate.

Importanța Consultului Medical

Consultul la medicul neurolog este esențial pentru un diagnostic corect și pentru
dezvoltarea unui plan de tratament personalizat. Neurologii au expertiza necesarăpentru a identifica cauzele subtile și complexe ale sindroamelor extrapiramidale și pot
recomanda tratamente adecvate pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Diagnosticul și Tratamentul
Diagnosticul sindroamelor extrapiramidale implică o evaluare clinică detaliată, inclusiv
istoric medical și examinare fizică. Testele imagistice și analizele de sânge pot ajuta la
identificarea cauzelor subiacente.

Tratamentul variază în funcție de cauză și poate include:
• Medicamente: Înlocuirea sau ajustarea medicamentelor care provoacă
simptomele.
• Terapie fizică: Exerciții pentru îmbunătățirea mobilității și flexibilității. Studii
recente demonstrează importanta efectuării exercițiilor fizice in evoluția bolii,
pacienții ce reușesc implementarea unei rutine zilnice având un progres al
simptomatologiei mult mai lent.
• Intervenții chirurgicale: Pe lângă tratamentul medicamentos, exista
posibilitatea implantării unei pompe intestinale pentru un mai bun control in
administrarea medicației. În anumite cazuri, proceduri precum stimularea
cerebrală profundă pot fi considerate.

Concluzie
Sindroamele extrapiramidale reprezintă o provocare semnificativă pentru pacienți și
profesioniștii din domeniul sănătății. Înțelegerea simptomelor, cauzelor și opțiunilor de
tratament este esențială pentru gestionarea eficientă a acestor tulburări.

Consultareamedicului neurolog este crucială pentru un management eficient și îmbunătățirea
calității vieții pacienților.

Articol scris de Dr. Marius Neagu – medic specialist neurologie si membru al echipei medicale a Retelei Medicale Victoria.