Se estimeaza ca pana in 2030 peste 10% din populatia planetei va suferi de diabet zaharat, fapt ce presupune atat cresterea numarului de complicatii cat si a comorbiditatilor asociate.

Dintre acestea, cea mai intalnita, cu o frecventa de peste 50 % in cazul persoanelor cu diabet zaharat, este neuropatia diabetica, ea reprezentand principala cauza de scadere a calitatii vietii in randul pacientilor.

Neuropatia diabetica se poate defini prin tulburari anatomice, clinice, neurologice si metabolice aparute in cursul evolutiei diabetului zaharat, dupa excluderea altor cauze (ereditare, traumatice, neoplazice, infectioase, compresive, metabolice si autoimune). Nervii periferici sunt afectati in moduri multiple in cazul neuropatiei, producand o serie de semne si simptome specifice.

Neuropatia se manifesta ca o experienta senzitiva deseori foarte neplacuta, descrisa drept “furnicaturi”, “arsuri”, “amorteli” dureroase, simptome cauzate in principal datorita raspunsului inflamator in sistemul nervos periferic ca reactie la leziunile de la nivelul tesuturilor.

Tinand cont de datele actuale, se poate prezice ca pana la 50% dintre pacientii cu diabet zaharat vor manifesta neuropatie diabetica periferica dupa 10 ani de diabet zaharat de tip 2, pana la 60% vor manifesta neuropatie autonoma dupa 15 ani de diabet zaharat de tip 2, pana la 30% dintre pacienti vor manifesta neuropatie periferica dupa 25 de ani de diabet zaharat de tip 1 si pana la 40 % dintre pacienti vor manifesta neuropatie autonoma dupa 25 de ani de diabet zaharat de tip 1.

Conform celui mai amplu studiu de evaluare a neuropatie diabetice nedeclarate/ nediagnosticate efectuat in Romania, 65,2% dintre pacientii cu diabet zaharat au raportat neuroapatie diabetica, iar dintre acestia 14,8 % au raportat cel putin un episod de ulceratie, gangrena sau amputatii. Concluzia studiului este ca in Romania exista o un numar ridicat de pacienti nediagnosticati cu neuropatie diabetica afectand considerabil calitatea vietii acestora.

Exista factori multipli ce influenteaza manifestarea neuropatiei diabetice, dintre acestia putem enumera: obezitatea, hiperglicemia cronica, rezistenta la insulina, dislipidemia, stresul oxidativ, depletia vitaminelor neurotrope (B1, B6, B12)

Printre semnele si simptomele caracteristice neuropatiei diabetice, enumeram semne “in plus” ce reduc calitatea vietii (parestezii, furnicaturi, senzatie de arsura – durere neuropata) si semne “in minus”, ce cresc riscul de picior diabetic (reducerea functiei motorii, durerea, reducerea sensibilitatii termice, proprioceptive si vibratorii). Un simptom ce trimite des bolnavul la medic este durerea neuropata ce deseori se agraveaza noaptea, afectand astfel considerabil calitatea vietii.

O idee preconceputa destul de uzuala este ca neuropatia diabetica apare, de regula, ca o complicatie “tarzie” a diabetelui zaharat, aceasta numarundu-se, in fapt, printre manifestarile neurologice ce apar si in conditia de prediabet.

Pentru ca neuropatia diabetica este deseori subdiagnosticata, managementul si tratarea pot prezenta deseori provocari.

Exista mai multe tipuri de neuropatie diabetica. Dintre acestea amintim: polineuropatia senzitivo-motorie simetrica distala (forma cea mai frecventa), radiculopatia, manoneuropatia si neuropatia autonoma (vegetativa).

Pe langa etiologia diabetica, neuropatiile pot avea o multitudine de cauze, fapt ce subliniaza importanta diagnosticarii precoce cat si a tratamentului corespunzator. Printre acestea enumeram: boli metabolice (tiroidiene, renale), boli sistemice (vasculite, amiloidoza), boli infectioase (HIV, hepatita B, Boala Lyme), boli inflamatorii (poliradiculoneuropatie), nutritie ( deficit de vitamine B1, B6, B12, tocoferol), contact cu agenti industriali (acrilamida, agenti organofosforici), substante nocive (alcool, amiodarona, chimioterapie), metale grele ( mercur, arsenic) cauze genetice/ ereditare.

Medicul neurolog are rolul de a diagnostica boala dar si de a evalua gradul severitatii acesteia precum si identificarea eventualelor simptome asociate bolii.

Pana la 50% din cazurile de neuropatie diabetica sunt asimptomatice fapt ce nu exclude lezarea fibrelor nervoase accentuand importanta screeningului regulat.

Instrumentele de screening pentru diagnosticarea neuropatiei diabetice sunt testarea reflexelor distale cu cioacanelul, testul cu diapazonul pentru testarea sensibilitatii vibratorii, testul cu monofilament 10g pentru testarea sensibilitatii tactile, precum si testul TipTherm pentru senesibilitatea termica.

Ghidul ADA2023 recomanda ca toate persoanele ce sufera de diabet sa fie investigate de neuropatie diabetica imediat de la diagnosticul DZII si la 5 ani dupa dg. DZI, deasemenea ca toate persoanele cu diabet trebuie testate cu monofilamentul 10g pentru a identifica riscul de ulceratii plantare si de amputatii si nu in ultimul rand recomanda ca evaluare neuropatiei diabetice sa includa istoricul bolii , evaluare sensibiliatii termice, la intepaturi si sensibilitate vibratorie.

Un lucru extrem de important il reprezinta educatia pacientului, pentru a permite constientizarea afectiunii respective si implicit prevenirea complicatiilor ce pot fi evitate, mentinand sau imbunatatind calitatea vietii.

Tratamentul neuropatiei diabetice este unul multimodal, avand in vedere profilul individual de risc, tratamentul patogenic si managementul durerii, folosind farmacoterapia dar tinand cont si de optiunile non-farmacologice.

Initierea precoce a tratamentului neuropatiei diabetice prezinta o serie intreaga de beneficii, in contrast cu intarzierea acestuia, ce duce la o abordare terapeutica complicata deseori cu rezultate rezervate.

In concluzie, recomandam evaluarea neurologica atat in cazul diagnosticarii recente a diabetului zaharat, sau a conditiei de prediabet, precum si in situatia aparitiei simptomelor mai sus mentionate.

Articol scris de Dr. Marius Neagu – medic specialist neurologie si membru al echipei medicale a Retelei Medicale Victoria.