Ce sunt:

Infectiile genitale sunt infectii ale aparatului reproducator feminin fie joase (vagin, col uterin), fie inalte (endometru, trompe uterine etc).

Cauze:

Principalii agenti patogeni responsabili pentru aceste infectii sunt: bacteriile, fungii, virusii sau parazitii.

Bacteriile: cea mai comuna infectie cauzata de bacterii este vaginoza bacteriana. Vaginoza bacteriana face referire la perturbarea microbiomului vaginal, cel mai adesea prin spalaturi intravaginale, si inmultirea necontrolata a unor bacterii anaerobe. Este important de retinut ca vaginoza bacteriana nu reprezinta o infectie cu transmitere sexuala.

Tot in categoria infectiilor bacteriene intra si cele mai frecvente tipuri de infectii cu transmitere sexuala: Chlamydia, Mycoplasma si Ureaplasma.

Tot un tip de bacterie este si Neisseria Gonorrheae, responsabila pentru gonoree (blenoragie), o boala cu transmitere sexuala.

Mai exista infectii genitale cu alte tipuri de bacterii, adesea intalnite in cazuri de igiena genitala precara.

Fungii (ciupercile): cea mai comuna infectie cauzata de fungi este candidoza vaginala. Candida albicans este cel mai adesea cea incriminata. Aceasta infectie apare ca urmare a distrugerii echilibrului normal al cantitatii de fungi si bacterii existente in vagin. Lactobacilii, cei care protejaza vaginul impotriva unei infectii, scad in cantitate din cauza administrarii de antibiotice, a imunitatii scazute sau a existentei unei patologii necontrolate (ex: diabet), motiv pentru care infectia fungica se poate dezvolta.  Trebuie inteles ca aceasta infectie nu este intotdeauna una transmisa sexual.

Virusii: cea mai frecventa infectie genitala virala este cea cu HPV (human papilloma virus). HPV- ul se imparte in 2 categorii, in functie de tipul tulpinilor: HPV cu risc oncogenic scazut (tulpinile responsabile pentru aparitia condiloamelor genitale- excrescente similare negilor) si HPV cu risc oncogenic crescut (tulpinile responsabile pentru aparitia a aprox. 80% din cazurile de cancer de col uterin). Un alt virus ce cauzeaza infectii genitale este virusul herpetic (Herpes Simplex Virus).

Atat HPV-ul (ambele categorii de tulpini) cat si virusul herpetic, se transmit pe cale sexuala.

Parazitii: cea mai frecventa infectie parazitara genitala este cea cu Trichomonas Vaginalis, un parazit de tip protozoar. Acest parazit se transmite pe cale sexuala.

Diagnostic: 

In cazul unei infectii genitale feminine, diagnosticul porneste adesea de la manifestarile clinice. Intre semnele si simptomele unei infectii genitale se pot enumera:

• secretia vaginala modificata (consistenta, miros, culoare, cantitate modificate)
• Usturime
• Prurit (mancarime)
• Durere

Chiar daca aceste simptome ne sugereaza existenta unei infectii genitale, este important de retinut ca adesea, infectiile pot fi mixte (in cazul aceleiasi paciente, putem avea simultan o infectie cu mai multi agenti patogeni, spre exemplu: infectie cu mycoplasma, candida si HPV in acelasi timp). De aceea este importanta indentificarea corecta a tuturor agentilor patogeni.

De asemenea, trebuie mentionat si faptul ca exista infectii genitale asimptomatice, motiv pentru care screeningul pentru acestea (testarea periodica) ar trebui sa intre in rutina ginecologica anuala a pacientelor, cu precadere in cazul celor care nu au un partener sexual stabil.

Pentru diagnosticul corect al infectiilor se utilizeaza, spre exemplu, urmatoarele analize de laborator:

• cultura si identificare bacteriana/fungica din secretiile vaginale
• Examenul microscopic nativ si colorat din secretiile vaginale
• Cultura si identificare Mycoplasma si Ureaplasma din secretia vaginala
• Cultura si identificare Chlamydia din secretia colului uterin
• Genotipare HPV – prelevare similara unui Babes-Papanicolaou din colul uterin

De asemenea, in functie de manifestari, sunt importante si consultul clinic si ecografia transvaginala pentru a aprecia localizarea infectiei.

In cazul anumitor agenti patogeni exista riscul ascensionarii infectiei (trecerea infectiei in portiunile inalte ale aparatului reproducator feminin- uter, trompe uterine etc), ceea ce constituie factor de risc pentru patologii importante si cu impact pe termen lung, spre exemplu: salpingita (inflamatia trompelor uterine) poate cauza infertilitate.

Tratament:

Tratamentul infectiilor vaginale este variat, in functie de agentul patogen care le cauzeaza. Acesta este motivul pentru care este necesara atata identificarea corecta a tuturor agentilor patogeni cat si efectuarea antibiogramelor/antifungigramelor, pentru recomandarea unui tratament tintit.

Se pot recomanda tratamente locale (ovule, creme, geluri vaginale), sistemice (antibiotice, atifungice sub forma de pastile/ tablete pentru ingestia orala) sau cel mai adesea tratamente combinate.

In functie de manifestari, tratamentul poate include si antiinflamatorii locale sau sistemice.

De asemenea, in cazul infectiei cu HPV, tratamentul poate fi inclusiv unul de durata mai lunga si poate include si preparate imunomodulatoare (tratament ce stimuleaza imunitatea).

Majoritatea infectiilor genitale necesita tratament al tuturor partenerilor sexuali. De asemenea, trebuie retinut faptul barbatii sunt transmitatori/purtatori ai acestor infectii, insa nu mereu sunt si manifeste (nu dau mereu simptome) aceste infectii in cazul lor.

Dat fiind faptul ca frecvent in infectiile genitale sunt implicati mai multi agenti patogeni simultan, este total nerecomandat autotratamentul, mai ales luand in calcul faptul ca infectiile genitale pot cauza, pe termen lung, aparitia unor patologii impactante ca infertilitatea sau cancerul de col uterin.